Praid

Aici am fost eu ieri si acum 3 zile.Daca tot sunt in "vacanta" langa Odorhei,de ce sa nu mergem si pana acolo?Ce pot spune?Foarte tare!Am fost la Salina si la Strandu' cu apa sarata.E foarte frumos.Si nici nu e scump deloc.Intrarea in strand 7 lei copii 10 lei adulti.Din cate am auzit,in timpul sezonului de vara, numarul persoanelor care viziteaza mina si a bolnavilor care se trateaza aici, ajunge pana la cifra de 2500-3000/zi.De exemplu ieri adica Duminica am ajuns acolo pe la 1 si era bonul cu numarul 725.Deci ganditi-va ce lume a fost acolo+ca pe un bon pot sa fie, 1,2,3,4,5 etc.persoane.Si inca veneau.Deci ieri au fost pe putin 1.000.
Cateva detalii despre Praid luate de pe SalinaPraid.ro.

Despre Praid

Dinspre vest, Praidul este poarta judetului Harghita. Aici valea se strâmteaza si mai mult, muntii se încumeta mai aproape. Peisajul este un mic paradis pentru cei, care nu se limiteaza sa savureze împrejurimile doar gonind, din masini si autobuze.
Localitatea Praid este cea mai mare comuna din Harghita. Înglobeaza Ocna de Jos, Ocna de Sus si micul catun Békástanya, cu doar 140 de locuitori. În comuna Praid traiesc aproximativ 7250 suflete, iar în Praid cca. 4000 de persoane. În centrul Praidului se afla rascrucea de drumuri prin care se poate ajunge spre nord, peste pasul Bucin, în Gheorgheni, iar spre sud-est prin Corund, în Odorheiu-Secuiesc. Bazinul Praidului este delimitat dinspre nord, est si sud-est de Muntii Gurghiului si din partea sud-vestica de platoul Siclod prin versantul Harom.
Daca consideram ca asezarile vechi din Transilvania se dateaza din anii 1100 - 1334, Praidul se clasifica ca fiind o asezare relativ "tânara", fiind atestat din anul 1564. Ocnele (cel de Sus si de Jos) sunt atestate înca din anul 1493. Denumirea de Praid (originalul Parajd, în limba maghiara) vine din cuvântul "paraj" cu diminutiv, asa cum apare în tot bazinul Carpatic, si înseamna mic teren cu iarba sau pasune mica cu iarba.
Aceasta "pasune" este strabatut de râul Târnava Mica si de afluentii acestuia. Târnava Mica se naste la km 8 al drumului spre Gheorgheni, din cele doua pârâiase principale: Creanga Mare si Creanga Mica. Zonei dintre cele doua pâraie i se zice "Botul celor doua Crengi", de catre localnici. Acolo a fost cândva casuta marelui poet maghiar Áprily Lajos - locul preferat al poetului - de care razboiul mondial l-a despartit definitiv... pârâul Mortii, pârâul Kali Mic si Mare, fântâna lui Lazar, toate fiind afluentii din partea stânga al pârâului Creanga Mica. Aceste pâraie pornesc toate din versantii Bucinului si Muntii Gurghiului. Afluentul cel mai mare, lung de 22 km, al Târnavei Mici este pârâul Corund care se varsa în Târnava Mica sub dealul Harom.
Pe lânga Praidul cel "tânar" înconjurat de pâraiele de munte, stâncile abrupte si de padurile superbe, exista si memoria unui Praid "stravechi", care se presupune ca a fost lacasul populatiei civile colaterale al sitului militar, care ocupa cetatea "Rapsonné". Praidul cel "vechi" asigura alimentele si materialul uman pentru aceasta baza militara. Cetatea exista deja în momentul în care, cele doua mici asezari - "Bábirkó" si "Görgényalja" îsi începeau viata proprie pe teritoriul actualului Praid. Aceste parti aglomerate ale comunei, cu strazi înguste si înfundate, sunt caracteristice unui refugiu al populatiei care migra calare, asemanator curtilor vechi din localitateaTârgu-Secuiesc. Cu timpul aceste salase s-au unit cu zona salinei si strada "Nádasfo", formând Praidul de azi.
Praidul - ca si concept - este strâns înrudit cu sarea si cu tot ce se leaga de aceasta. Dar explicarea formarii comunei numai cu sarea ar fi o greseala. Daca consideram numarul de angajati la salina, pâna în anii 1958 - 59, acesta nu atingea nici o suta si din Praid erau numai 10-15%. La salina lucrau mai mult cei din Ocna de Jos care aveau si dreptul de proprietate asupra minei. Acesta a fost si motivul pentru care s-a dezvoltat cresterea bivolilor în Ocna de Jos. Pielea de bivol era indispensabil la operatiile de transport si etansare al zacamântului de sare. Dar mult mai multi localnici lucrau în domeniul exploatarii si prelucrarii lemnului, începând din mijlocul secolului trecut la fabrica de chibrituri din Praid lucrau 200 de persoane. De asemenea gaterele din zona au un trecut de sute de ani. În afara de acestea, locuitorul din Praid crestea animale si lucra pamântul. Începând din secolul trecut s-au stabilit în localitate si foarte multi straini. Mangalul preparat în zona, cheresteaua si lemnul pentru vapoare a ajuns pâna în Franta si Anglia. Pâna la data de 4 mai 1944, evreii din localitate au fost catalizatorul vietii comerciale. Descendentii armenilor au disparut doar în trecutul apropiat din Praid.
Putem spera, nu fara motive, ca atractia Praidului - si unicului Tinut al Sarii - va creste în viitor. Putem afirma ca, cel care s-a odihnit odata aici, a beneficiat de frumusetea naturii si s-a bucurat de ospitalitatea localnicilor - s-a îmbogatit cu amintiri pentru o viata. Întoarcerea aici: este o bucurie de viata.






Si acum si niste poze de la Salina si Strand(nu facute de mine):